Ecaterina Mikitenko: De ce este atât de important contactul piele-pe-piele imediat după naştere şi cum influenţează acesta asupra sănătăţii copilului?

Ecaterina Mikitenko: De ce este atât de important contactul piele-pe-piele imediat după naştere şi cum influenţează acesta asupra sănătăţii copilului?

-
//
05.07.2016

Aţi auzit, probabil, că imediat după naştere copilul trebuie pus pe burtica mamei (au în braţele ei) gol şi lăsat un timp acolo. Acest contact al nou-născutului cu mama se numeşte „piele-pe-piele” şi este practicat în multe maternităţi din lume (chiar şi în Moldova).

Ecaterina Mikitenko: De ce este atât de important contactul piele-pe-piele imediat după naştere şi cum influenţează acesta asupra sănătăţii copilului?

De ce acest lucru este atât de important? Cum influenţează contactul „piele-pe-piele” asupra sănătăţii micuţului şi cât timp trebuie să stea el goluţ în braţele mamei? Despre aceasta a vorbit, la conferinţa „Midwifery Today 2016”, în cadrul lecţiei sale despre microbiomul uman, cunoscuta obstetriciană Gail Hart. Vreau să împărtăşesc cu dumneavoastră informaţiile preţioase pe care le-am aflat!

Să începem cu faptul că există 4 puncte de „populare” a copilului cu microbi: placenta şi lichidul amniotic, canalul de naştere, pielea mamei şi laptele matern. Prin aceste „puncte” micuţul este populat de microbi pentru toată viaţa! Este foarte important ca aceşti microbi să fie „prietenoşi” cu el. Crearea unui microbiom corect este cel mai bun vaccin pentru imunitatea nou-născutului.

Putem noi oare influenţa asupra microbilor care populează copilul în uterul mamei prin intermediul placentei şi a lichidului amniotic? Sau asupra celor pe care micuţul îi capătă traversând canalul de naştere? În mod direct – nu (doar dacă mama nu a început, din timp, să ducă un mod de viaţă sănătos, şi-a tratat toate bolile de care a suferit: streptococ, microbi intestinali, hepatită, HIV şi altele), dar putem cu siguranţă influenţa asupra bacteriilor care vor ajunge pe pielea micuţului imediat după venirea lui pe lume!

După naştere, microbii încep să se înmulţească activ în substanţa de pe corpul copiilor. Cele mai importante zone de populare cu bacterii sunt urechile, obrăjorii, nasul, gâtul, ochii şi capul în general. Dacă nou-născutul este înfăşat imediat după naştere, iar pe cap i se pune o căciuliţă, ce bacterii îl vor popula? Iar dacă asistenta îl va lua în braţe şi va respira în direcţia lui? Pe această cale micuţul se infectează mai repede! Însă microbii asistentei sunt străini şi dăunători pentru micuţi, pe când microbii mamei nu sunt, de aceea cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru micuţ în primele clipe de viaţă este să îl punem goluţ pe burtica mamei şi să îl lăsăm acolo să fie populat cu microfloră prietenoasă.

De ce microbii mamei sunt prietenoşi pentru copil? Pentru că membrii aceleiaşi familii au microbiomuri asemănătoare. Voi adăuga de la mine că locul unde femeia a trăit cel puţin câteva luni de sarcină este sigur pentru micuţ în ceea ce priveşte microbii şi bacteriile. Tocmai din această cauză naşterea la domiciliu este considerată mai potrivită pentru micuţ sub aspectul normelor sanitare şi sterilităţii comparativ cu naşterea în maternitate, într-un mediu bacterian străin şi periculos pentru nou-născut.

Să revenim însă la mamă şi copilaşul care abia a venit pe lume şi a fost pus pe burtica mamei, creând contactul „piele-pe-piele”. Cu cât mai mult timp va sta micuţul în această poziţie, cu atât mai bine. Lăsaţi-l cel puţin o oră, mai bine două! În situaţiile critice, cel puţin 15 minute. În acest timp mama poate să îşi sărute odoraşul, să respire lângă el, să îl alăpteze. Nu ştergeţi şi nu spălaţi micuţul! Nu îl lăsaţi în mâinile oamenilor străini (membrii familiei care locuiesc împreună cu mama nu se consideră străini). Acest lucru este foarte important, apropo, nu doar din punct de vedere fiziologic, ci şi psihologic. Pentru sănătatea psihică a micuţului este de asemenea important să se afle alături de mamă imediat după naştere, înconjurat de grijă şi dragoste.

Ecaterina Mikitenko: De ce este atât de important contactul piele-pe-piele imediat după naştere şi cum influenţează acesta asupra sănătăţii copilului?

Dar ce să facem, veţi întreba, dacă, dintr-o anumită cauză, mama nu poate lua copilaşul în braţe imediat după naştere? Acest lucru trebuie să îl facă tata, dar vorbim şi aici despre contactul „piele-pe-piele”.  Dacă nici acest lucru nu este posibil, copilul trebuie învelit într-o haină a tatălui sau a mamei (îmbrăcată măcar o dată, dar curată), mai bine decât într-un scutec steril.

Apropo, Gail Hart recomandă ca micuţii născuţi prin cezariană să fie şterşi cu o cârpă înmuiată în eliminările vaginale ale mamei, imitând astfel popularea micuţului cu microbi în timpul traversării canalului de naştere. Este adevărat, lipsa microbilor importanţi care populează căile vaginale ale mamei conduc la modificări ale microbiomului micuţilor născuţi prin cezariană. Pe baza concluziilor savanţilor, Gail Hart leagă de modificarea microbiomului la copiii născuţi prin cezariană riscul apariţiei unor astfel de boli grave ca astmul, alergia, eczema, obezitatea, diabetul, intoleranţa la gluten şi bolile autoimune.

În finalul lecţiei sale despre microbiomul omului, Gail Hart a recomandat tuturor viitoarelor mămici să îşi îmbunătăţească microflora, pentru a îmbunătăţi sănătatea viitorilor copii. Microflora poate fi îmbunătăţită prin introducerea în meniul alimentar a produselor fermentate (de tipul verzii murate), a iaurtului natural şi a lactobacteriilor.

Iată cât de important este contactul „piele-pe-piele”. Cât de uşor este să influenţezi asupra sănătății copilului tău – este suficient să îl pui pe piept imediat după naştere şi să nu te desparţi de el cât mai mult timp!

Sursa: www.mamamoldova.com