Eu de ce nu pot să fac copii?

Eu de ce nu pot să fac copii?

Iată o întrebare spinoasă, care nu poate primi decât răspunsuri incomode. Pentru ceea ce urmează să dezvălui este nevoie de un grad ridicat de conștiință și de acceptare a faptului că singurul responsabil pentru viața pe care o am sunt eu și numai eu! Nimeni altcineva nu este de vină pentru ceea ce mi se întâmplă mie!
 

Dar să ne întoarcem la întrebarea cheie, pe care o auzim ca pe un refren: “Eu de ce nu pot să fac copii?”. Iar de aici începe delirul: M-a bătut Dumnezeu. Nu vrea Dumnezeu. N-a fost în stare doctorul să facă inseminarea cum trebuie. N-am bărbat bun. Oare de ce toate aceste răspunsuri exclud implicarea personală? În exemplele citate, oricine altcineva este responsabil pentru ceea ce i se întâmplă femeii atât de doritoare de copii, în afară de…  ea însăși. Dar să o implicăm și pe ea în ecuație, să auzim alt tip de răspunsuri: Nu pot. Nu sunt pregătită. Da, dar nu acum. Mai întâi să am casă. Întâi carieră, după care am eu timp de copii.

Păi trebuie să înțelegem ceva din capul locului: noi suntem ca niște calculatoare și ne programăm singuri. Orice gând este de fapt o poruncă pe care o adresăm Universului (lui Dumnezeu, cum doriți să puneți problema) și, deși nu ne dăm seama, toate dorințele ne sunt împlinite. Primul pas pe care trebuie să-l facem pentru a obține ceva este să ne hotărâm exact ce vrem! Dacă spunem "Îmi doresc atât de mult să am un copil, dar să ne luăm mai întâi casă, dar să mai strâng niște bani ca să am cu ce să-l cresc" etc., scuzați-mă, dar bietul Univers (sau bietul Dumnezeu) nu mai știe ce să înțeleagă, pentru că e vorba de două planuri paralele. Dacă am introdus o negație sau un “dar”, înseamnă că ne-am creat singuri o opoziție și, în cele din urmă un blocaj. Dumnezeu ce să facă mai întâi: Să-mi dea copilul sau să-mi dea casă? Să mă ajute să rămân însărcinată sau să-mi creeze un culoar de afirmare profesională? Practic, îmi doresc două lucruri în același timp. Așadar, avem de a face cu o trăire paradoxală pe care o alimentăm inconștient.

Eu sunt în orice împrejurare sursa propriului blocaj. Și cum reușesc această performanță? Haideți să vedem care sunt cele 3 niveluri de creație la care avem acces:

Citește continuarea pe feminis.ro