Dragă mamă de băiat, cum ți-l educi, așa îl ai!

Dragă mamă de băiat, cum ți-l educi, așa îl ai!

„De ce am decis să schimb modul în care îmi educ fiul? Într-o zi, băiatul meu de doar nouă ani a venit cu câțiva colegi de la școală acasă. Trei băieți închiși în camera lui, concentrați la jocurile video, apoi plimbând o minge de la unul la altul, mâncând snack-uri și făcând dezordine. După ce toată lumea a plecat, am intrat în camera fiului meu și aproape că am avut un atac de cord”, așa începe istorioara unei mamei, despre modul în care își crește și își educă băiatul.

Camera mirosea a șosete murdare, pernele de pe pat stăteau mototolite pe covor, o cană de apă era răsturnată pe birou și pungile goale de mâncare aruncate peste tot.

„Hei tu...” - i-am spus fiului meu... „Apucă-te să strângi mizeria de aici!”
„Oh, dar sunt așa obosiiiit.” - mi-a răspuns el.
„Ai obosit pentru că te-ai jucat timp de două ore cu prietenii tăi?”
„Da!” - mi-a spus el cu acel zâmbet drăgălaș care, de cele mai multe ori, mă transformă în mama gata să își alinte băiețelul.

Știam că este obosit. Zilele de școală sunt lungi și el mai avea de făcut și temele pentru următoarea zi. Și știu că aceste întâlniri cu prietenii sunt importante pentru el și îi oferă o bucurie imensă. Chiar dacă nu fac mare lucru când se întâlnesc, ci doar se joacă pe calculator și mănâncă prostii, el se simte bine făcând asta. Până la urmă, și dezordinea pe care o face este normală și de așteptat de la băieți.

Dar, de asemenea, mi-am dat seama că îi gasesc un milion de scuze fiului meu. Are nouă ani, deja este măricel, așa că m-am gândit că ar fi timpul să crească și să își asume responsabilitatea în jurul casei, mai ales pentru dezordinea pe care chiar el o face.

Uneori ne certăm. Există momente în care cedez și ajung să strâng eu după el. Lucrurile pe care eu i le cer nu sunt deloc dificile, însă ajung să mă ocup eu de ele pentru că le fac mai repede și mai eficient. Știu că acesta este un obicei prost.

Băiețeii mei nu mai sunt chiar băieței, deja au crescut. Trebuie să îi învăț cum să fie bărbați buni, cum să fie soții dispuși să-și ajute partenerele la treburile prin casă.

Cel mai important, dacă situația nu se schimbă, ei mă văd în continuare precum slujitoarea lor - și asta vor înțelege despre maternitate... așa vor vedea femeile. Vreau să se simtă iubiți, dar vreau ca acești băieți să ajungă bărbați puternici, dispuși să împartă treburile casnice cu femeile lor. 

Vreau ca ei să-și asume responsabilitatea în mod constant. Nu este suficient să cresc băieți deștepți, dulci și frumoși. Nu este suficient să cresc băieți care înțeleg, în teorie, că trebuie să ajute. Nu! Ceea ce vreau să fac este să cresc băieți care fac aceste lucruri fără ca cineva să le ceară și care înțeleg că au același rol în casă precum femeile. Da, sunt datoare pentru ei, pentru băieții mei, pentru familia mea, pentru partenerele lor și viitorul lor.

Sursa