Administrăm sau nu vitamina D copiilor până la vârsta de 2 ani?

Administrăm sau nu vitamina D copiilor până la vârsta de 2 ani?

Mămicilor cu pici le este cunoscută recomandarea medicilor de a administra doze profilactice zilnice de vitamina D copiilor începând cu a 10-a zi de viață și cel puțin până la vârsta de 2 ani. Totodată multe dintre ele se întreabă: Copilul are nevoie de vitamina D pentru o perioadă așa de lungă? Este necesar să suplimentăm vitamina D copilului care face plimbări zilnice sau dacă este perioada solară a anului, adică vara?

Oxana Turcu
MEDIC PEDIATRU
Centrul Medical MediPartner

Ce este Vitamina D?

Vitamina D este esențială pentru dezvoltarea oaselor sănătoase și pentru a menține cantitatea normală de calciu din sânge.

Vitamina D este importantă în toate etapele vieții, dar cu predilecție pentru copiii și adolescenții care au un ritm de creștere foarte rapid.

Studiile recente demonstrează cu certitudine că vitamina D previne multe maladii și nu doar cele osoase.

Care sunt sursele naturale de vitamina D?

Noi obținem vitamina D prin mai multe căi:

- raze solare;
- produse alimentare;
- suplimente de vitamină.

Soarele este principala sursă de vitamina D. Cu toate acestea, vitamina D este produsă în piele doar la expunerea tegumentelor la razele solare când soarele este ridicat pe cer. Deci pentru a sintetiza vitamina D pielea trebuie expusă la soare în orele de activitate maximă a acestuia, dar sunt suficiente și 10 minute, perioadă în care arsurile solare nu reușesc să se dezvolte.

Totodată, pentru sinteza de vitamină D este nevoie de raze ultraviolete de un anumit tip, care pe teritoriul Republicii Moldova lipsesc din luna octombrie-noiembrie până în martie-aprilie. Astfel că, în această perioadă a anului, chiar dacă soarele nu lipsește, vitamina D nu se va produce în pielea expusă.

Alte impedimente în sinteza vitaminei D în piele sunt:

- utilizarea cremelor de protecție solară;
- poluarea aerului, care este mai accentuată în orașe;
- petrecerea timpului (jocurile pe parcursul zilei) în încăperi închise;
- vestimentația excesivă (copiii la care îmbrăcămintea acoperă practic tot corpul chiar și pe timp de vară).

O altă sursă de vitamină D este alimentația, dar dieta copiilor, în special a celor din primii doi ani de viață, deseori este săracă în acest produs. Doar câteva alimente naturale, cum ar fi peștele uleios și gălbenușul de ouă, conțin cantități semnificative de vitamina D. Unele produse alimentare sunt fortificate cu cantități mici de vitamina D (de exemplu, unele iaurturi și formule de lapte adaptat). Laptele matern conține foarte puțină vitamină D comparativ cu necesitățile zilnice ale organismului în creștere al copilului (250 ml lapte matern aduce copilului doar 10 UI de vitamina D). Astfel că, copilul alimentat exclusiv cu lapte matern, va prezenta risc sporit pentru deficit de vitamină D, în caz că aceasta nu este suplimentată zilnic.

Vitamina D joacă un rol important în absorbția de calciu din produsele alimentare, iar nivelul scăzut al ei determină reducerea cantității absorbite de calciu, fapt care poate duce la dezvoltarea rahitismului. Este certă contribuția vitaminei D la reducerea riscului de infecții respiratorii acute la sugari și copii, precum ar fi bronșiolita. Studiile susțin rolul major al vitaminei D în reducerea riscului de diabet zaharat tip 1 la sugari și copii și a altor maladii autoimune.

Formele de suplimente ale vitaminei D

Părinții au ca opțiune două forme de vitamina D pentru profilaxia zilnică:

- vitamina D2 (Ergocalciferol), care este un produs vegetal;
- vitamina D3 (Colecalciferol) obținută din pește sau alte produse animaliere.

Pentru profilaxia zilnică a rahitismului, ambele forme, D2 și D3, sunt la fel de eficiente și doar în cazul necesității dozelor crescute de vitamină D (la copiii cu diferite grade de rahitism), vitamina D3 este mai binevenită.

O doză zilnică de 500-1000 de unități este suficientă pentru majoritatea copiilor. Această doză este sigură, fără să existe risc de supradozare. Din acest motiv evaluarea de rutină a nivelului vitaminei D în sângele copilului nu este recomandată, acest examen fiind indicat doar în cazurile când medicul suspectează deficitul de vitamină D.

Când suspectăm deficit de vitamină D la copii?

Debutul semnelor de insuficiență a vitaminei D la copii este cu semne necaracteristice, precum: hipertranspirațiile în timpul somnului, neliniștea marcată a copilului, semne care de regulă fac părinții să se adreseze la specialiștii neurologi. Acest fapt poate întârzia diagnosticul deficitului de vitamină D, dar și poate supune copilul unor investigații și tratamente inutile.

Deficitul vitaminei D la copii poate fi diagnosticat prin evaluarea nivelului a 25-hidroxi-vitamina D, deoarece este singurul marker de încredere pentru această stare, fiind definit la un nivel sub 25 nmol/l al 25-hidroxi-vitamina D în sânge. În cazuri speciale, medicul poate indica și alte investigații.

Copiii care prezintă risc sporit pentru deficitul vitaminei D sunt:

- sugarii (copiii cu vârsta de până la 1 an);
- diversificarea întârziată a alimentației sugarului (mult după vârsta de 6 luni);
- copii născuți prematur (până la săptămâna 37 de sarcină);
- copiii din gemeni sau copiii născuți la interval scurt;
- adolescenții;
- copiii cu obezitate;
- copiii cu boli cronice care fie sunt imobilizați, fie petrec un timp important în instituții medicale;
- copiii care necesită administrarea îndelungată a unor medicamente (tratamentul tuberculozei sau a convulsiilor);
- familiile vegetariene care impun acest regim și copilului în creștere.

Astfel că, modul actual de viață (preponderent în încăperi închise), dieta cruțătoare a copilului în primii doi ani de viață, dar și faptul că unii dintre ei sunt alergici la produsele bogate în vitamină D (ouă, pește) au determinat specialiștii autohtoni să recomande suplimentarea zilnică a vitaminei D până la vârsta de 2 ani, deși multe țări insistă asupra suplimentelor cu vitamină D până la vârsta de 18 ani.

Centrul medical MediPartner

Adresă: mun. Chișinău, bd. Moscova, 15/7
Telefon: 060 02 48 88; (373) 22 02 44 88 

Adresă: mun. Chișinău, str. N. Testemițanu, 37
Telefon: 060 81 42 22; (373) 22 00 90 12

Adresă: or. Cahul, str. Ștefan cel Mare, 29/B
Telefon: 060 13 10 00