Menopauza marchează sfârșitul perioadei reproductive. De ce acest subiect mi se pare important? Pentru că îmbătrânirea este infernul pentru o femeie! Pentru că femeile în zilele de azi sunt mai longevive după menopauză și merită o calitate a vieții mai bună decât mamele şi bunicile lor. Pentru că controlul simptomelor acute și reducerea consecinţelor de lungă durată legate de osteoporoză și patologia cardiovasculară în postmenopauză a devenit o problemă medicală și socială.

Cum putem îmbunătăți calitatea vieţii în timpul menopauzei

Ce este climacteriul?

  • Este un sindrom care apare la sfârșitul perioadei reproductive a femeii, manifestându-se prin schimbarea complexelor endocrine, somatice și psihologice, precum și involuţia centrilor nervoşi superiori ai sistemului genital.
  • De obicei se asociază cu disfuncții a activității sexuale.
  • Începe cu 5-10 ani înainte de menopauză.
  • Clinic manifestându-se prin polimenoree în ciclul menstrual regulat, apoi ciclul menstrual iregulat, urmat de oligomenoree, bufeuri premenstruale, dereglări de somn şi transpiraţii nocturne de aproximativ 30 de secunde.

Ce este menopauza?

  • Un proces biologic natural caracterizat prin lipsa ciclului menstrual timp de un an de la ultima menstruaţie, indicând  sfârșitul vieţii reproductive.
  • Vârsta apariţiei, de obicei, fiind de 50-51 de ani.
  • Menopauza timpurie apare înainte de 45 de ani.
  • Menopauza prematură apare înainte de 40 de ani.

Există posibilitaţi de a prezice menopauza?

  • Nu sunt criterii biochimice de încredere pentru a prezice vârsta menopauzei, conform datelor NICE.
  • Valorile ridicate a FSH (hormonul foliculostimulant) în faza foliculară precoce poate fi detectată cu câţiva ani până la apariţia menopauzei.
  • Valorile înalte FSH, de asemenea, pot fi şi în cazul când rezerva ovariană este joasă.

Care sunt factorii independenţi și importanţi care corelează cu vârsta și perioada menopauzei?

  • Factorii geneteci   
  • Relaţiile familiale
  • Divorţul, văduvia
  • Fumatul
  • Bolile cardiace în anamneză
  • Etnicitatea
  • Procesele autoimune
  • Intervenţiile chirurgicale
  • Radiaţiile pelvice
  • Paritatea
  • Greutatea și înălţimea
  • Folosirea contraceptivelor orale

În cursul apariției menopauzei, numărul de foliculi ovarieni se reduc şi ovarele işi pierd sensibilitatea la stimularea hormonilor gonadotropi (FSH), iar drept rezultat nivelul circulant de estrogeni scade valorile, devenind minimale.

Cum putem îmbunătăți calitatea vieţii în timpul menopauzei

Care sunt semnele absenţei de estrogeni?

 Ele se clasifică în acute, intermediare şi tardive.

1. Semnele acute 

(vasomotorii-bufeuri, transpiraţiile abundente, palpitaţiile, cefalea, slăbiciuni generale, psihologice-depresii, anxietate, pierderea memoriei, dificultăţi de concentraţie, iritabilitate.)

De menţionat că 30% dintre ele au necesitatea de ajutor medical până și după menopauză, 25-50% dezvoltă dereglări semnificative psihologice. O parte din femei, cu vârsta cuprinsă între 38-42 de ani, pot să dezvolte o insuficienţă estrogenică prematură, care este necesară să fie diferențiată de diferite patologii cu semne similare. În cazul bufeurilor, pacientele au riscul de a dezvolta patologii cardiovasculare: de la  hipertensiune la  calcificări aortale. Depistarea precoce a acestor simptome ne ajută se sfătuim pacientele pentru o calitate a vieţii mai bună.

Factorii care pot declanşa semnele acute

  • Vremea toridă
  • Alimente condimentate
  • Alcoolul şi băuturile fierbinţi
  • Stresul și anxietatea
  • Şi alte cauze neidentificate în majoritatea cazurilor

2. Semnele intermediare

  • Încep între 1-3 ani după menopauză
  • 10-20% femei dezvoltă după 3 ani de menopauză
  • 40-50% la 5-8 ani
  • Majoritatea, însă, după 15 ani de la instalarea menopauzei.

Care sunt simptomele de bază?

  • Atrofia urogenitală (vaginite atrofice cu senzaţii de usturime, iritaţii, dispareunie și vaginism, sindroame uretrale cu micţiuni frecvente, dereglări sexuale prin scăderea libidoului, hipoactivitatea sexuală)-afectează 60% din femeile aflate în menopauză și duce la un impact negativ și serios a calităţii vieţii
  • Pierderi de colagen –afectează tegumentele prin pierderea elasticitaţii, apariţia ridurilor
  • Pielea uscată provoacă prurit şi fisuri
  • Schimbarea formelor glandelor mamare, prin reducerea ţesutului glandular și mârind depozitele ţesutului adipos
  • Dureri articulare datorate laxităţii tendoanelor

3. Consecinţele tardive

  • Bolile cardiovasculare
  • Osteoporoza

În postmenopauză, femeile sunt supuse progresiv stresului oxidativ legat de vârstă, prin reducerea complexului de antioxidanţi. O serie de factori măresc riscul bolilor cardiovasculare, drept exemplu fiind obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat tip II, fumatul, ridicarea nivelului de trigliceride și LDL colesterol și scăderea HDL colesterol. Riscul deceselor după menopauză din cauza bolilor cardiovasculare precum ictus cerebral, infarct miocardic, fracturilor de femur sunt mult mai sporite decât din cauza cancerului glandelor mamare. Lipsa de estrogeni în organism, care au efect protector asupra endoteliului vaselor, este un factor critic în cauzarea bolilor cardiace nu numai la femei, ci și la bărbaţi.

  • Există o tendință de apariție a hipertensiunii odată cu avansarea vârstei
  • 80% din femei sunt hipertensive în jur de 69 de ani
  • Chiar și valorile 140/90 pot spori riscul bolilor cardiovasculare
  • Reducerea cu 10mm Hg a tensiunii sistolice în perimenopauză reduce apariţia ictusului și a infarctului miocardic cu 25%.

Din cauza aceasta, este important să ne adresăm la medic, să verificăm tensiunea arterială, să administrăm remedii antihipertensive!

Osteoporoza se caracterizează prin scăderea masei osoase și deteriorarea microarhitecturii țesutului osos, cu reducerea rezistenței ososase (fragilitate), crescând consecutiv riscul fracturilor produse la traumatisme minime sau chiar spontan.

Cum putem îmbunătăți calitatea vieţii în timpul menopauzei

Tipul fracturilor cel mai des întâlnite în postmenopauză

  • Fractura articulaţiei pumnului
  • Fractura vertebrală prin compresie
  • Fractura de col femural

Factori de risc a osteoporozei

  1. Anamneza familială cu osteoporoza și fracturi de femur ori vertebre
  2. Densitate osoasă joasă de la vârsta de 20 de ani
  3. T-score index-1
  4. Menopauză precoce ori hipogonadismul
  5. Hipertireodismul subclinic
  6. Administrare de lungă durată a corticosteroizilor
  7. Obezitatea sau subponderabilitatea
  8. Fumatul, alcoolul
  9. Artrita reumatoidă
  10. Modul de viaţă sedentar

Consecinţele osteoporozei

  • 1 din 7 femei suportă fracturi de col femural
  • 40-50% femei suportă fracturi până la 75 ani
  • 20% mortalitate timp de 1 an după fractura de col femural
  • 3 din 5 femei (60%) nu duc o viaţă independentă după fracturi
  • 20% din paturile ortopedice sunt ocupate  de pacienţi cu fracturi al femurului

După menopauză, întregul organism este afectat

  • Părul devine uscat şi subţire
  • Pielea işi pierde elasticitatea
  • Dinţii  devin mai cariaţi
  • Pierderea vederii
  • Glandele mamare și vulva îşi pierd elasticitatea şi depozitele de grăsimi
  • Apare obezitatea, în special formele de pară se transformă în măr
  • Este afectată funcţia glandei tiroide
  • Osteoporoză cu fracturi
  • Hipertensiune și boli cardiovasculare
  • Riscul maladiilor maligne
  •  Risc crescut de boala Alzheimer

Cum putem îmbunătăți calitatea vieţii în timpul menopauzei

 Măsuri pentru ca menopauza să fie mai uşor de suportat

  • Schimbarea modului de viaţă și scăderea masei corporale
  • Alimentaţie echilibrată
  • Sport regulat, înot, yoga, pilates, meditaţii
  • Controlul glicemiei
  • Verificarea tensiunii arteriale
  • Efectuarea osteodensitometriei
  • Managementul corect al dislipidemiei
  • Folosirea suplimentelor calciului și Vit D3
  • Utilizarea antioxidanţilor
  • Tratament de substituţie hormonală

Tratamentul constă, în primul rând, în schimbarea modului de viaţă, de abordare a acestuia în spirit optimist. Problemele sexuale ale femeilor în menopauză trebuie să fie o preocupare atât pentru ele, cât şi pentru medici, trecând peste pudoarea exagerată şi lăsând la o parte ruşinea.

Este indiscutabil faptul că medicului curant îi revine sarcina de a evalua riscurile înainte de a recomanda un tratament, iar femeia îl poate accepta sau nu, în functie de elementele furnizate de medic. Adresarea cât mai precoce la medic poate să îmbunătăţească calitatea vieţii în aceasta perioadă.

Ludmila Velenciuc, medic obsterician-ginecolog

Centrul medical TerraMed
Chișinău, str. Cuza-Vodă, 44A
tel.: 022 202 373
info@terramed.md
www.terramed.md