Stările de tranziție a nou-născutului: fiecare mamă trebuie să știe asta

Stările de tranziție a nou-născutului: fiecare mamă trebuie să știe asta

A sosit, în sfârșit, momentul mult așteptat: ați devenit mămică! În toate cele nouă luni de sarcină v-ați imaginat clipa în care veți lua bebelușul în brațe, cum va fi el, cu cine va semăna… Este absolut logic că odată cu venirea lui pe lume, veți începe să urmăriți și să examinați minuțios noul membru al familiei. Și iată ce poate deveni motiv de îngrijorare, iar uneori chiar de spaimă pentru tânăra mamă.

Stările de tranziție a nou-născutului: fiecare mamă trebuie să știe asta

În terminologia medicilor neonatologi există noțiunea de ”starea fiziologică de tranziție a nou-născutului”. În limbaj simplu asta înseamnă că bebelușul este absolut sănătos și trece printr-o stare absolut firească de adaptarea de la viața intrauterină la viața extrauterină. Cea mai mare problemă constă în faptul că tânăra mămică fără experiență percepe aceste stări ca abatere de la normă – asta în cel mai bun caz, în cel mai rău caz - mămica-și imaginează că bebelușul ei este afectat de o boală periculoasă. Aceste stări nu solicită niciun fel de implicare, ele trec de la sine.

Așa deci, să le enumerăm pe cele mai frecvente. Unele stări sunt caracteristice pentru toți copiii, altele – nu.

1. Scăderea fiziologică în greutate. Chiar în primele zile de viață, bebelușul poate pierde 10 la sută din greutatea sa inițială. Acest fenomen are loc pentru că micuțul pierde lichide prin respirație, alimentația nu compensează toate aceste pierderi.

2. Inflamații – pe acele porțiuni ale corpului asupra cărora fost exercitată o presiune înaltă în timpul nașterii. De regulă este vorba despre zona capului. Uneori se pot observa mici capilare sparte. De regulă, în câteva zile acestea dispar.

3. Icterul fiziologic – poate apărea la 2 – 3 zile după naștere se manifestă prin ”îngălbenirea” pielii și albul ochiului. Motivul – creșterea bilirubinei (pigment biliar) în legătură cu imaturitatea sintezei enzimelor hepatice. De regulă, icterul dispare în maxim două săptămâni. Este cu totul altceva dacă icterul apare în primele 24 de ore de la naștere iar copilul este pasiv. În acest caz, bebelușul urmează să fie examinat suplimentar de medici.

4. Respirație îngreunată. Urmărind bebelușul în timpul somnului, mama poate observa faptul că micuțul ar reține respirația timp de câteva secunde. Acest lucru este absolut normal pentru că plămânii abia acum au început să lucreze. Această respirație ”stranie” îi pune în funcțiune totală. De obicei, acest proces durează până la cinci zile. Puteți calcula norma pentru nou-născuți – 30 – 50 inspirări și expirări pe minut. Dacă respirația este însoțită de un șuierat sau hârcâit, este prea rară sau, dimpotrivă – prea deasă, solicitați ajutorul medicului.

5. Eritem fiziologic – înroșirea pielii ca urmare a iritației ce apare după ce se înlătură stratul de grăsime care acoperă pielea nou născutului (vernix caseosa). Fenomenul se poate accentua în a treia zi după naștere, peste o săptămână dispare. De obicei, după eritem se observă o descuamare a pielii. Uneori, eritemul are un caracter alergic, în acest caz, pe piele apar bășici mari și roșii (asemenea celor provocate de mușcăturile de țânțar).

Stările de tranziție a nou-născutului: fiecare mamă trebuie să știe asta

6. Dispepsia și disbioza fiziologică. Burtica micuțului a fost izolată de microorganisme, însă, odată cu venirea lui pe lume are loc invadarea florei intestinale cu microorganisme. Deși această floră nu este patogenă, ci dimpotrivă – benefică. Oricum, organismul trebuie să se obișnuiască. După eliminarea meconiului, mama se poate îngrijora de scaunul eterogen cu nuanța de galben și alb al bebelușului.  În 2-4 zile – se va normaliza, scaunul va căpăta culoare de galben auriu și va fi uniform.

7. Tulburarea fiziologică a echilibrului de temperatură. Transpirația excesivă sau invers, pielea uscată, febră, sete – se datorează faptului că un nou-născut nu are încă format mecanismul de termoreglare. În această perioadă copilul poate fi ușor supraîncălzit și, invers. Supraîncălzirea bebelușului este mult mai periculoasă decât hipotermia. În odaia nou-născutului, temperatura aerului nu trebuie să depășească valoarea de 22 de grade Celsius.

8. Criza genitală la nou-născuți – apare în rezultatul influenței hormonilor materni asupra bebelușului. Aceștia ajung la micuț prin placentă, mai ales în timpul nașterii. Criza se poate manifesta prin inflmația glandelor mamare (la fetițe și băieței). Maxim într-o săptămână, către sfârșitul primei luni de viață, această stare trece. De asemenea, în cazul fetițelor pot apare și manifestări la nivel vulvo-vaginal. Rar, dar se întâmplă – criza genitală se manifestă prin inflamarea organelor genitale externe (până la 2 săptămâni), închiderea la culoare a pielii scrotului și a pielii în jurul mameloanelor. De asemenea, se întâlnește hidrocelul congenital când în scrot se acumulează lichide – această stare trece de la sine în aproximativ o lună.