Hrănirea unui copil de 1-2 ani poate fi, de multe ori, o provocare pentru părinți. Acest subiect necesită o abordare mai specială și ar trebui punctate cele mai importante aspecte. Află care sunt intoleranțele alimentare la copii! ​

Intoleranțele cele mai des întâlnite sunt intoleranțele la lactoză, la proteina laptelui de vacă, la gluten și sunt și alte intoleranțe, dar acestea sunt cel mai des întâlnite, și cu exprimare clinică și simptomatică la copii începând foarte timpuriu, uneori chiar de la primele zile după naștere dacă, din nefericire, copilul este hrănit de la început cu formula de lapte praf.

Simptomatologia, ca primă manifestare a intoleranței, cel mai des este diareea. Diareea poate avea mai multe aspecte, în general, diareea apoasă, scaune numeroase, colici abdominale foarte intense, vărsăturile, agitația și, nu în ultimul rând, refuzul alimentației.

Bineînțeles că toate acestea duc la falimentul creșterii copilului, deci copilul nu mai ia în greutate așa cum trebuie, așa cum ar fi de așteptat, este foarte agitat și toată simptomatologia asta sperie părinții și îi face să se adreseze medicului. Prima dată medicului de familie și apoi acesta, dacă recunoaște simptomele, sau cel mai bine așa ar fi, să se adreseze medicului specialist pediatru care îl va îndruma.

Aici sunt mai multe etape. De cele mai multe ori se va exclude din alimentație laptele praf, înlocuindu-l cu un lapte praf special la recomandarea medicului. Totul este văzând și făcând. De ce? Pentru că este greu de determinat, mai ales în primele etape, când copilul este foarte mic, e greu să ne dăm seama exact la ce are el intoleranță. Dacă are la lactoză, dacă are la proteina laptelui, dacă mai târziu, odata cu diversificarea apare intoleranța la gluten.

Dar cu toate acestea, primul lucru care trebuie știut și trebuie urmat este alimentația naturală. Se poate întâmpla și în cazul copiilor alimentați la sân, cu lapte matern, să se dezvolte un anumit tip de alergie, spre exemplu, la proteină sau la lactoză, dacă mama consumă lapte de vaci, dacă consumă produse lactate în exces sau carne de vită.

În situațiile acestea, cu siguranță excluderea acestor alimente din consumul zilnic al mamei ar putea să ne conducă spre suspiciunea de diagnostic de intoleranță la proteina laptelui de vaci sau la lactoză.

Ca și conduită, părintele trebuie sa știe în primul rând că atunci când copilul lui nu mai are o stare generală bună, este agitat, refuză alimentația și prezintă scaune modificate ca și număr, dar ca și consistență, respectiv scaune semiconsistente sau chiar apoase, cu mucozități numeroase, când copilul mai și varsă, sunt semne și simptome de alertă pentru părinte ca acesta să se prezinte la specialist.

Sursa