Mai devreme sau mai târziu, fiecare copil își pune întrebarea: ”De unde se iau copiii?”. Cum să răspundem corect și înțelept la această întrebare? Cititorii site-ului Mamaplus.MD au fost de acord să împărtășească propria lor experiență.

Olga Dmitruc (proprietara rețelei de solar)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Copilul a fost cointeresat de acest subiect la vârsta de 5 ani. I-am spus că copii vin din sărut. Tata o sărută pe mama și, în acest moment, ceva nimerește în burtică unde prinde viață un copilaș. Copilul a rămas mulțumit de răspuns doar că, ulterior, nu vroia să dea pupici pe buze! (râde).

Natalia Sergacova (director-marketing)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Nu am avut astfel de întrebări din partea copilului pentru că procesul de apariție al copiilor era clar. Adela, din primul an de viață vedea femei gravide și știa că tata îi dă mamei o sămânță și în burtica mamei crește un copil, iar sămânța dă roade doar în rezultatul unei mari iubiri. Când ea a început să-și dorească un frățior sau o surioară, într-o zi, când tatăl ei a venit de la muncă, nici măcar nu reușise să-și dea haina jos, a fugit la el și a început să mârâie: ”tăticule, dă-i mamei o sămânță!”. Eu îi spun: ”lasă-l pe tata măcar să se descalțe!”. Ea știe că sexul este o formă specială a dragostei, că niciodată copiii nu apar di varză. Din copilărie, avea o carte despre sexe și diferențele dintre fetițe și băieței. Copiii nu intră în detalii așa că totul este pe cât se poate de simplu. Ei nu-i este frică de corpul dezgolit, deși, după caracter, este reținută. Uneori dăm peste cadre anatomice despre naștere, unicul lucru de la care-i sustrag atenția este ca să nu i se creeze concepția că nașterea înseamnă durere. Dacă femeia nu strigă, îi permit să se uite și să știe. Sarcina mea este să creez o armonie între corpul, sufletul și conștiința ei, pentru ca să nu-i fie frică de nimic și să le considere pe toate drept un proces firesc. Sper că experiența mea infimă va fi cuiva de folos, pentru că văd în jurul meu mulți părinți ”necopți”, care, din neștiință, își schilodesc copiii. Ei trebuie să înțeleagă că un copil care este convins că copiii se cumpără de la magazin, trec printr-un adevărat ȘOC când, întâmplător, se confruntă cu asta în Internet, TV sau află detalii de la colegii de școală. Și nu se știe ce-i vor spune colegii. Dacă noi nu le spunem copiilor ceea ce vrem, se va găsi altcineva care o va face în felul său. Eu sunt pentru ca tații să-și ducă fiii la ”cucoane”, iar mamele să le povestească fetițelor că, în familie, sexul este la fel de important ca și borșul. Doar că vârsta potrivită este aleasă de părinți individual, pentru că copiii sunt gata să accepte asta la vârste diferite. Dacă sexul este explicat nu ca un gen de sport, ci ca dragoste cu o forță specială, asta oferă garanția că copilul va crește cu o concepție corectă de relații.

Olga Lisneac (director general salon de frumusețe)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Eu așa și nu am auzit această întrebare de la fiul meu și am decis să mă apuc să-i explic. Sunt foarte multe cărți pentru copii la acest subiect. Eu am găsit-o pe cea mai bună, în opinia mea, și i-am dat-o să o citească de sine stătător. Nu au urmat întrebări speciale. El, întotdeauna, asimilează singur informația și nu-i place s vorbească mult pe asemenea teme.

Svetlana Seniușina (antreprenor)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Anastasia a început să se intereseze despre aceste lucruri la 4 ani. I-am explicat că atunci când mama cu tata se întâlnesc apare dragostea, după care ei se căsătoresc, iar Dumnezeu le dăruiește un copil, îl trimite din ceruri. În continuare, ea și-a făcut singură concluzia că copilul ajunge în burtica mamei, însă, el este foarte mic. Pe parcurs, el crește și se naște. Cum anume se naște – nu am discutat încă. Deocamdată, consider că știe suficient. Important este să păstrăm valorile corecte.

Dana Marchitan (interpretă)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

L-am întrebat acum pe fiul meu: ”Denis, tu ai întrebat-o pe mama de unde se iau copiii?”. Răspunsul a fost simplu încât chiar m-am simțit neconfortabil: ”Nu, nu am întrebat”. Îi spun: ”Și nici măcar nu-ți este interesant?”, la care el îmi răspunde: ”Nu”… Am simțit că el știe și înțelege totul.

Irina Zgurscaia-Polenciuc (manager)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Mi-a pus această întrebare la trei ani și jumătate, atunci când eram însărcinată cu surioara lui. I-am spus că mama și tata se iubesc foarte mult și din această dragoste în burtica mamei a apărut, inițial, el, iar acum, surioara lui. Despre restul și-a dat el singur seama! Eu am piercing în buric și atunci când burtica a început să crească, găurica s-a întins. Andrei a spus-o: ”Mămico, surioara mea crește așa de repede. Și găurica din buricul tău se face mai mare. Foarte curând vei merge la doctor, el va scoate surioara prin găurică, după care o va închide cu un cercel. Curând acolo va mai apărea un frățior sau o surioară!”. Mie mi-a plăcut versiunea lui! Îi place să mediteze.

Iulia Axenova (manager de vânzări)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Băieții noștri au puțin peste 4,5 ani. Nu ne-au acordat, încă, astfel de întrebări, dar ei știu că au fost foarte mici și au crescut la mămica în burtică. Deocamdată atât…

Olga Snejco (arhitect)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Mark al nostru este un băiețel curios, însă, nu și-a concentrat atenția asupra acestui subiect. La 3-4 ani, m-a întrebat din fugă, eu i-am răspuns că a crescut la mine în burtică și când a fost timpul a venit pe lume. Însă, pe urmă, a vizionat o emisiune științifică pentru copii despre ”Cum apar copiii?”. În linii generale, în emisiune se vorbea despre divizarea celulelor și creșterea copilului în fiecare lună de sarcină, ce și la ce etapă se dezvoltă. După asta, Mark a organizat o lecție științifică (de circa 20 de minute), mai întâi pentru noi, apoi tuturor cunoștințelor despre ”Cum apar copiii”. Povestea că punctele mamei și a tatei s-au contopit, a apărut o celulă, după care i-a a început să se divizeze de multe-multe ori până s-a transformat într-un copilaș, care ulterior s-a născut. După film și relatările lui Mark am studiat enciclopedia pentru copii și, pe etape, într-un format accesibil pentru el, am citit, cum se dezvoltă copilașul în burtică. Mai multe întrebări nu au fost. Eu nu sunt adepta poveștilor despre apariția copiilor din varză sau aduși de cocostârc. Mai bine le spui copiilor adevărul, pentru ca ulterior, copilul să nu vă încrimineze minciuna. Răspundeți la aceste întrebări fără emoții, simplu și logic. În nici un caz nu jenați copilul pentru întrebările lui, asta-i poate provoca anxietate și complexe.

Olga Avramova (stilist)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

La vârsta de 8 ani, Dașa știe ce înseamnă sex, evident, nu în detalii. La fiecare vârstă adăugam câte puțină informație pentru a extinde aria ei de cunoștințe, iar cocostârcii și varza nu sunt decât aberații. Copiii, oricum, află niște lucruri din internet sau de la colegii de școală. Mai bine să le explice părinții – dozat și câte puțin.

Igor Nedoseichin (regizor, moderator)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

Copiii îmi dădeau mai multe întrebări de genul: când mergem la mare, cum vom numi noul cățel sau ce daruri va aduce Moș Crăciun! Întrebările referitoare la înmulțirea rasei umane erau pentru mama (pentru asta-i sunt foarte recunoscător!). Datorită mamei, copiii știau cu siguranță că pe ei nimeni nu i-a adus și nu au fost găsiți pe undeva. Mai întâi, ei au locuit în interiorul mamei, apoi, tata i-a spus mamei că vrea foarte mult să-i vadă! Așa au venit ei pe lume!

Ludmila Belousova (stilist)

Cum să răspundem la întrebarea copilului: ”De unde se iau copiii”

El nici măcar nu m-a întrebat. Fiul spune că a știut întotdeauna că copiii cresc în burtica mamei. După care ei se nasc și mănâncă lapte! Iată monitorizările lui. Astăzi, copiii sunt absolut altfel. Ei sunt adevărați observatori, înțeleg mult mai multe lucruri decât generația noastră!