Alergie sau simplă „răceală”?

Alergie sau simplă „răceală”?

Se pare că a trecut perioada virozelor, și totuși așa semne ca nas înfundat, strănut, tuse iritativă, ochi roșii și lăcrimați sunt cele incriminate des de pacienți. Ba chiar mai mult, singuri pacienții spun: „Iar am răcit, iar am făcut viroză!”. Viroză, simplă răceala sau alergie, pe îndelete despre aceste aspecte cu Dr. Olimpia Gherman, medic pneumolog în cadrul Centrului Medical MediPartner.

Olimpia Gherman
MEDIC PNEUMOLOG
Centru Medical MediPartner

Simptome:

Cu siguranță există multe semne comune: nas înfundat, eliminări apoase din nas, prurit nazal, strănut, tuse iritativă sau uscată, injectarea sclerelor, adică ochi roșii, dar sunt semne care ne vor sugera anumite direcții.

Pruritul cutanat adică mâncărimi de piele, prurit nazal, senzație de corp străin în ochi, mâncărimi ale părții piloase a capului, lăcrimarea excesivă și ochii roșii, spre exemplu, ne vor îndrepta spre posibilitatea semnelor sugestive ale alergiilor. Pe când senzații dureroare la nivel de faringe, dureri la deglutiție, dureri la nivelul urechilor, dureri musculare și apariția febrei sau subfebrilitate ne conduc spre ideea unei viroze.

Alt aspect important ține de diferențierea condițiilor apariției. Există posibilitatea apariției virozelor, de multe ori pe parcursul unui an, totul în funcție de organism și cantitatea de virus. De obicei apare în timpul îmbolnăvirilor în masă, după o situație stresantă, suprarăceala organismului și după contactul cu un pacient bolnav de viroză.

Alergiile apar în perioadele cu potențial alergic, adică perioada înfloririlor de copaci sau flori: martie - iunie și august - septembrie.

Dacă observi că semnele tale apar cu o anumită ritmicitate de anotimp, sau după contactul cu potențiali alergeni - animale de companie, case sau spații vechi, praf - e posibil ca problemele alergice să fie cele care îți dau bătaie de cap.

„Dar nu am avut manifestări alergice până acum!”, ne spun unii pacienți. Cei cu predispunere la alergii vor dezvolta aceste simptome, dar ne confruntăm cu o ecologie a mediului precară și alimente pline de aditivi care ne-au făcut ca fiecare al treilea pacient să dezvolte o reacție alergică la un moment dat.

Atenție! Ideea că nu ați dezvoltat până acum alergii, nu vă apără, cu părere de rău, de aceste semne și nu exclud acest diagnostic și, cu siguranță, la un pacient atopic, adică predispus la alergii, ne vom gândi în primul rând la o alergie.

Cum evoluează și cât timp?

O viroză va dura 5-7 zile dacă nu se va complica cu o infecție bacteriană, pe când o alergie va avea evoluție trenantă, adică parcă trece și of... iar apare, după spusele pacienților.

Revenind la atopie, aceasta este o condiţie moştenită - tendinţă personală sau familială de a produce semne alergice la cantităţi mici de alergeni, de obicei proteine, şi de a dezvolta simptome tipice de astm, rinoconjunctivită sau eczemă/dermatită. Termenul de „atopie” descrie această predispoziţie clinică şi nu trebuie folosit pentru a descrie boli.

De exemplu, riscul unui copil de a dezvolta o alergie este de 40-60% dacă ambii părinţi sunt atopici. La copiii cu predispoziţie mare, sensibilizarea şi afecţiunile atopice se instalează precoce în cursul vieţii. Fenotipul alergic se exprimă variat în diferite perioade. Astfel, alergiile alimentare joacă un rol predominant în primii ani de viaţă. Manifestările clinice sunt reprezentate în special de dermatita atopică şi simptomele gastrointestinale. Pe măsură ce prevalenţa alergiilor alimentare scade cu vârsta, creşte semnificaţia alergenilor inhalanţi, cu instalarea simptomatologiilor de tract respirator superior şi inferior, care de fapt și seamănă cu așa-zisele viroze.

În multe cazuri, rinita alergică poate fi considerată un precursor al astmului bronşic. Unele persoane care nu pot fi considerate ca fiind „atopice” scapă de alergenii obişnuiţi în copilărie şi adolescenţă, dar dezvoltă o alergie mediată mai târziu, atunci când sunt expuse la doze mari de alergeni, adesea în prezenţa unor adjuvanţi, precum fumul de ţigară.

Care sunt testele care ne pot ajuta?

În ceea ce priveşte investigaţiile de laborator în afecţiunile alergice sunt disponibile mai multe tipuri de teste:

– teste pentru screening-ul atopiei: Ig E, Testul Phadiatop şi Phadiatop Infant;
– teste pentru diverse amestecuri de alergeni: praf amestec, fungi amestec, polen graminee, alergeni respiratorii;
– teste pentru alergeni individuali: lapte de vacă, gluten, frunză de tutun etc.

Testele Phadiatop şi Phadiatop Infant diferenţiază bolile atopice de afecţiunile non-atopice.

Dar nu uităm de colectarea minuțioasă a anamnezei şi a examenului fizic. Solicitarea unui test Imunoglobulina Ig E și Testul Phadiatop constituie prima etapă a diagnosticului de laborator, care oferă informaţii despre statusul atopic al pacientului, de rând cu o analiză generală a sângelui.

La moment există o paletă largă de teste cu ajutorul cărora medicul poate stabili cu exactitate la care alergeni sunteți sensibil. Acest lucru este extrem de important, deoarece doar cunoscându-ți inamicul, te vei putea proteja.

Adresa: Chișinău, bd. Moscovei, 15/7

Telefon: 0600 24 888