"Vreau să-mi exprim opinia - cred că bărbaţii, în general, nu au ce face la naștere.
Desigur, nu am născut încă (în curând), dar mi se pare că, atunci când o femeie se află la naștere,ea nu are nevoie de nimeni alături (cu excepția medicului, moașei, etc)
Bărbatul merge cu soţia la naștere, neavînd nici o idee despre asta...
Și într-adevăr, în multe cazuri, relaţiile intime după aceasta pot fi imposibile. De aceea, în primul rând trebuie să se gândească la posibilele consecințe" - LEDIDARK
"Primul copil l-am născut sigură şi aş vrea să spun că aş preferă să mai dau naştere la cel de-al doilea dar "cu soțul".
Este foarte greu să fii singură, când nu este nimeni alături.
Noi cu soțul tot mai des ne gîndim la cel de-al doilea copil. Chiar soțul însuși a dorit să fie prezent la un astfel de eveniment important. Iar eu sunt foarte fericită" - Malutka
"Colegul meu de clasă, de asemenea, împreună cu soția sa a fost la naștere. In timpul nasterii, el a suferit un atac de cord. Deși nu s-a plâns niciodată de inimă.
Așa că aveţi grijă de bărbaţi. Ei doar se consideră campioni, ei cred că pot totul. Să fie acolo, alături de tine până când începe acțiunea principală și apoi să-i alungaţi.
Ei nu au ce căuta acolo. Totuşi, nu-i o vedere pentru cei slabi de inimă" - Irist
"Soțul meu (el este medic), în această privință el spune NU. Noi, am avut o astfel de discuţie. El a spus așa , că, atunci când o femeie străină naște - aceasta e meseria. Iar atunci când asişti la naşterea sotiei sale, vezi totul şi înţelegi că s-o ajuţi, dar practic nu poţi - aceasta este cu totul alta. Un soț bun este întotdeauna gata de a ajuta la rezolvarea problemelor noastre, experiențelor,etc. Aici însă, va trebui doar să urmărească.
Toate vorbele despre înțelegere, participare și o anumită legătură - toate acestea cu siguranță sunt. Dar pentru bărbați - este în primul rând un mare stres! Nu toți bărbaţii sunt pregătiţi psihologic pentru aceasta, cu toate că mulți nu vor să recunoască. Nu le ajută tuturor nici chiar cursurile avansate pentru tătici" - RINA
Înainte de a trece la discuţia acestui subiect, ne-am decis să deschidem site-uri şi să aflăm ce scriu pe forumurile feminine acele mame experimentate. Documentîndu-ne cu toate temerile și cu planificarea asistărilor la naștere, ne-am dat seama că singura soluție corectă este de a afla opinia bărbaţilor, precum și a unui psiholog. Am fost incredibil de norocoşi, pentru că într-o singură persoană, am găsit un specialist şi un tată - un psiholog psihoterapeut - Pavel Serafimciuc.
Mai întâi de toate naşterea și tot ce este legat de ea, trebuie să fie luate în considerare din punct de vedere al naturaleței procedurale. Acest lucru înseamnă că, în plan medical naşterile nu sunt o situație excepțională. Medicina modernă este echipată cu tot ce este necesar pentru a însoți nașterea într-o atmosferă de siguranță. Și, în același timp, naşterea este o muncă - muncă serioasă și dificilă, stresantă și solicitată, tulburătoare și plină de bucurie la nivel psihofiziologic . Este important să realizăm că munca aceasta se face nu în momentul contracţiilor și nu în izolarea femeiei, ci în cuplu și chiar din momentul cînd s-a luat decizia de a da naștere unei vieți noi!
Viitorul tată însoțește soţia pe întreaga perioadă de sarcină. Aceasta e natura suportului și ar trebui să fie una dintre cele mai importante argumente, atunci când se decide cu privire la naşterea în parteneriat . În mod evident, dacă sarcina se dorește iar grija soțului față de soția sa și de copilul nenăscut, atunci parteneriatul la naştere va completa frumusețea relațiilor cu noi nuanțe și subtilități. Însă dacă o femeie nu se simte în siguranţă în prezența soțului ei sau relațiile lor sunt puternic distanțate, atunci e puţin probabil că se va schimba ceva în situația lor, ci din potrivă ar putea apărea mai mult stres, pe lîngă stresul de la nastere, de multe ori aceasta poate agrava situația familială. Într-o familie în care există tensiune, prezența soțului va tensiona şi mai mult femeia, creîndu-se o atmosferă rigiditat negativă, care ar putea interfera cu cursul natural al contracţiilor. Ar trebui să se acorde atenție la problemele de familie şi la rezolvarea lor cu mult înainte de nașterea copilului.
Din caracteristicile în relaţiilor din cuplu, urmează încă multe şi mult mai importante întrebări. Este dorința ambilor parteneri sau e impusă? Ce a determinat dorința de a asista la naştere şi cel de-al doilea părinte? Această dorință este un moft? Încercarea de a lega de sine şi de copil bărbatul? Dorința de a minimiza amenințările (de multe ori imaginate) cu caracter diferit? Sau nevoia de îngrijire și intimitate?
Cel mai important factor atunci când se decide ca partenerul să asiste la naștere este pregătirea! Desigur, înțelepciunea naturii este de netăgăduit și corpul femeii este gata funcțional pentru acest eveniment. Dar o instruire specială pentru naștere facilitează foarte mult acest proces. Evită diverse surprize. Dar participarea soţului în pregătirea pentru naşterea femeii, crește foarte mult eficiența de prezență a lui, are loc transformarea familiei în "cuplul însărcinat." Atunci, bărbatul se poate transforma deja din spectator pasiv în asistent activ. El îi poate aminti doar soției despre modul de a suporta durerea mai uşor sau îi poate face un masaj special de uşurare a durerilor sau pur și simplu, elementar să-i dea apă... Toate acestea cunoștințe în familiace așteaptă un copil, le poate oferi un profesionist.
În cazul în care, unul dintre cei doi nu este gata să asiste, acest risc ar trebui să fie abandonat, cu calm să se încerce explicarea refuzului său cu argumente pe de o parte și pe de altă parte de a primi dreptul partenerului pentru un astfel de refuz.
Având în vedere diversitatea de caracteristici personale, situațiile diferite din familie ce afectează percepția asupra procesului de naștere, cred că acest subiect este un mare mit. Adesea în mass-media, apar argumente împotriva parteneriatului la naştere, că prezența soțului la naștere poate răci relațiile din familie, poate reduce atracția față de soția sa și alte declarații similare. Este firesc că viaţa sexuală se schimbă un pic. Acest lucru se datorează perioadei de recuperare a femeii postpartum, noile realități legate de nevoile copilului, oboseala părinților dar în cele din urmă totul se normalizeză. În caz contrar, este vorba despre alte cauze posibile ale disfuncţiei sexuale, neavând nici o legătură cu participarea soţului la naştere. În acest caz, puteți căuta întotdeauna ajutor la profesionişti.
În timpul naşterii pentru toți participanții la mecanismul de imprimare este declanșat (pentru înregistrarea informațiilor în memorie în situaţii critice), la un nivel profund, care apare mai târziu de-a lungul timpului și în sfera emoțională și în cea cognitivă şi în cea de comportament. Faptul că bărbații sunt implicați la nașterea copilului prin empatie și de multe ori astfel prin trăiri de sentimente - nu sunt nimic altceva ca Tată în înțelegerea psihologică!
P.S. Cel mai minunat lucru pe care l-am văzut în viața mea, a fost nașterea fiicei!
Ortografia autorilor citatelor este păstrată.
