De ce părinții NU trebuie să forțeze copilul să-și ceară scuze

Specialiștii au descoperit, printr-un nou studiu, că părinții care își forțează copiii să își ceară scuze, înainte ca aceștia să simtă regrete din propria inițiativă, pot face mai mult rău decât bine, potrivit eurekalert.org.

Scopul unei scuze este de a-ți exprima remușcările și de a încerca să repari relația cu o anumită persoană. Când copiii sunt obligați, aceștia pot dezvolta o antipatie și mai mare față de persoana respectivă. În plus, dacă au greșit față de un alt copil, și acesta se poate simți ofensat deoarece este dovedit faptul că, la o vârstă atât de fragedă, copiii reușesc să își dea seama dacă unui om chiar îi pare rău sau dacă o face din obligație.

Oamenii de știință de la Universitatea Michigan și-au propus să descopere dacă cei mici pot face distincția între remușcarea sinceră și remușcarea constrânsă. Astfel, au ajuns la concluzia că ei pot face diferența. Cercetătorii susțin că ar fi mai bine ca părinții să găsească metode prin care să îl determine pe copil să simtă empatie pentru victimă, scuzele fiind sincere în acest caz. De asemenea, este un lucru mult mai constructiv, comparativ cu constrângerea de a spune „îmi pare rău”.

„Trebuie să vă asigurați că copilul înțelege de ce persoana cealaltă se simte rău și să fiți siguri că este pregătit să își ceară scuze. Tocmai atunci îl puteți impulsiona să o facă. Dacă este constrâns, lucrurile se pot agrava. În plus, dacă este constrâns, celălalt copil își va da seama și se va simți ofensat. Scopul nu constă în rostirea expresiei „îmi pare rău”, ci în a-l ajuta pe copil să-și exprime remușcarea pentru că a rănit sentimentele cuiva”, explică Craig Smith, autorul studiului.

Cum a decurs studiul?

Echipa de specialiști a urmărit activitatea unor copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 9 ani, în cadrul colectivului de la grădiniță sau de la școală. Au sesizat trei tipuri de scenarii de scuze:

• Scuze care nu au fost impuse;
• Scuze impuse, dar spuse cu bunăvoință;
• Scuze impuse prin constrângere.

Copiii care chiar au simțit remușcări au privit scuzele în același fel, indiferent că au fost impuse de părinți sau nu. Totuși, scuzele oferite prin constrângere nu au fost eficiente, mai ales în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani.

În cazul tuturor copiilor care au fost constrânși să își ceară scuze, sentimentele negative au devenit mai intense. Copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani și-au cerut scuze fiindcă și-au urmărit interesul propriu, cum ar fi să scape de pedeapsă.

Toți copiii s-au așteptat ca victima să se simtă mai bine după ce i-au cerut scuze, dar au observat singuri că efectul a fost opus.

Cum pot părinții să îi ajute pe copii să reacționeze cu empatie după ce au supărat o altă persoană?

„Când copilul este calm, părinții trebuie să îl ajute să conștientizeze cum se simte cealaltă persoană și de ce. Remușcarea poate fi exteriorizată și prin acțiuni, acestea fiind, de multe ori, mai eficiente decât cuvintele”, concluzionează Smith.