Creșterea în greutate în timpul sarcinii. Normele de creștere în greutate pe săptămâni

Primul lucru pe care îl face o femeie gravidă atunci când merge la ginecolog – se urcă pe cântar. De ce este atât de important controlul creșterii în greutate ? Ce se consideră a fi normă și ce - patologie?

De ce femeia adaugă în greutate în timpul sarcinii

Chiar din momentul conceperii și până la naștere, Mama Natură se îngrijește atent de viața care tocmai a apărut. Indiferent de ceea ce-și dorește femeia gravidă, hormonii specifici modifică corpul acesteia în așa fel încât micuțului să-i fie comod, să crească în siguranță în burtica mamei, să asimileze toate vitaminele necesare creșterii și dezvoltării normale. Odată cu creșterea fătului, crește în volum și greutate uterul, se acumulează lichidul amniotic, se îngroașă și crește în diametru placenta. Plus la toate, sub influența puternică a componentelor biologice active, corpul femeii este pregătit pentru naștere și perioada imediat următoare: crește masa și puterea mușchilor abdominali și a celor de la picioare, se acumulează mai multe grăsimi, se activizează și cresc lobulii secretori ai glandelor mamare, se acumulează lichid intercelular.

Dacă toate acestea nu se întâmplă, fătul ar putea duce foame sau riscă să se confrunte cu insuficiență de oxigen ceea ce poate genera întârziere în dezvoltare sau chiar moartea acestuia. La rândul său, mama fătului se poate confrunta cu slăbiciuni sau complicații post-partum severe generate de incapacitatea de a trece peste stresul puternic de ordin fizic și emoțional, care în mod obligatoriu însoțește chiar și cea mai ușoară naștere. Dacă sânii nu sunt pregătiți pentru lactație, bebelușul va rămâne fără laptele matern – vital pentru alimentația și protecția lui. Asta înseamnă că fără schimbările sus menționate prin care trece corpul femeii în timpul sarcinii, inclusiv creșterea în greutate, ar fi imposibilă continuarea speciei umane și păstrarea vieții pe Pământ.

Care sunt normele de creștere în greutate în timpul sarcinii

Cu același succes poate deveni mamă o adolescentă suplă, dar și o femeie cu forme generoase. Așa cum nu există un standard strict pentru silueta feminină, nu există nicio cifră exactă în ceea ce privește creșterea în greutate în timpul sarcinii. Pentru fiecare femeie indicele normei este diferit și este determinat de calitățile sale individuale dar și de felul în care decurge sarcina.

Valorile medii normale de creștere în greutate se încadrează între 7 și 17 kg. Totodată, cu cât mai slabă este viitoarea mămică cu atât mai multe kg poate să adauge în perioada sarcinii. Atunci când vorbim despre kg în plus, ne referim la:

* Fătul: un copil născut în termen poate cântări la naștere între 2,5 kg – 4 kg. Gemenii sau tripleții vor cântări între 3,5 – 6,5 kg.

* Lichidul amniotic: în volum normal, cantitatea acestuia variază între un pahar și un litru.

* Placenta care alimentează fătul: de la 300 la 800 de grame (cu cât mai mare este copilul cu atât mai mare trebuie să fie placenta).

* Uterul crește până la un kg.

* Crește cu 1 – 1,5 litri volum de sânge în circuitul sanguin al mamei;

* Țesutul muscular, glandular și adipos – până la 3 kg.

* Lichidul intercelular, care răspunde pentru menținerea valorilor normale a tensiunii arteriale și compensarea procesului de deshidratare în timpul nașterii și post-partum – până la 2,5 litri.

Cu cât crește în greutate masa corpului în primul trimestru de sarcină

De regulă, în primele zece săptămâni de la concepere, corpul femeii se schimbă nesemnificativ. Pentru acest lucru sunt câteva explicații:

* Dimensiunile minuscule ale fătului;

* Volumul mic al lichidului amniotic;

* Reacția slabă a glandelor mamare și țesutului adipos al mamei la nivelul mic încă al hormonilor de sarcină în sânge;

* La această etapă, mama este activă și are un ritm de viață încă alert la locul de muncă.

Majoritatea viitoarelor mămici află despre starea în care se află la termenul de 3 – 7 săptămâni de sarcină. La această etapă, creșterea în greutate este atât de nesemnificativă încât indicele este considerat drept inițial în momentul în care gravida se prezintă la medicul specialist pentru a fi pusă la evidență. Până la termenul de 12 săptămâni multe femei însărcinate nu doar că nu adaugă în greutate dar pot și să piardă până la 2 kg din masa corporală.

Indicatorii medii orientativi de creștere în greutate în primul trimestru de sarcină arată cam în felul următor:

* Femeile subponderale (IMC mai mic de 18,5), în primele două săptămâni adaugă circa 500 de grame, la termenul de o lună – 900 de grame, la o lună jumătate – 1 kg 400 grame, la două luni – 1 kg 600 grame, la termenul de zece săptămâni – norma admisibilă este 1 kg 800 de grame, iar la termenul de 12 săptămâni – 2 kg.

* Femeile cu greutatea normală (IMC între 18,5 – 24,9), adaugă mai încet în greutate. Dacă divizăm primul trimestru al sarcinii în perioade egale a câte două săptămâni, creșterea în greutate va fi de 500 – 700 – 1000 – 1200 – 1300 și 1500 de grame la termenul de 12 săptămâni.

* Femeile supraponderale (IMC mai mare de 25), în linii generale, adaugă foarte puțin în greutate: în prima lună de sarcină – cel mult 500 de grame, la termenul de șase săptămâni – încă 100 de grame, în continuare, gravida va adăuga câte 100 de grame la fiecare două săptămâni – în total 900 de grame.

Creșterea în greutate în cel de-al doilea trimestru de sarcină

Perioada de până la 26 de săptămâni de sarcină se caracterizează printr-un ritm mediu de creștere al fătului și placentei care-l alimentează, de asemenea, crește rapid masa musculară a uterului. Pentru că micuțul devine din ce în ce mai activ, se mărește și cantitatea lichidului amniotic, care previne traumatizarea micuțului în timpul mișcărilor. La sfârșitul celui de-al doilea trimestru de sarcină fătul cântărește deja circa 1200 de grame, lichidul amniotic - 400 – 500 de grame, uterul – 1 kg. Formele rotunjite ale mamei, care se văd deja cu ochiul liber, apar ca urmare a acumulării treptate a țesutului adipos subcutanat. La termenul de după 20 de săptămâni, crește și volumul sângelui în sistemul sanguin al mamei, asta pentru a menține la nivelul adecvat fluxul de alimentare al placentei, dar și pentru a ajuta mama să suporte, fără complicații, pierderile de sânge, care au loc în timpul nașterii.

În această perioadă, creșterea în greutate este monitorizată atent de medic pentru a nu permite dezvoltarea unor patologii serioase: hidramnioza care poate fi un semn că bebelușul are o anemie severă cauzată de o incompatibilitate a sângelui Rh, preeclamsie. Starea de rău și vomă dispare, apare pofta de mâncare, iar schimbările hormonale determină reținerea cu ușurință a lichidelor în organismul viitoarei mămici. Iată de ce atunci când medicul va constata că gravida a adăugat prea multe kilograme va căuta să depisteze dacă nu cumva aceasta greșește în ceea ce privește respectarea regimului alimentar. De cele mai multe ori este suficient să se recurgă la stabilirea a 1-2 zile de dietă pe săptămână pentru a scăpa de lichidele acumulate în exces.

Care este norma de creștere în greutate a unei gravide?

* Dacă până la graviditate femeia a fost subponderală – la termenul de 14 săptămâni – 2700 de grame, la termenul de 16 săptămâni – 3200 de grame, la 18 săptămâni – 4500 de grame, 20 de săptămâni – 5400 e grame, 22 săptămâni – 6800 de grame, 24 săptămâni – 7700 de grame, 26 săptămâni – 8600 de grame, la termenul de 28 de săptămâni – 9800 de grame.

* Dacă femeia a avut o greutate normală până la graviditate, începând cu termenul de 14 săptămâni masa ei corporală va crește treptat – 1900 – 2300 – 3600 – 4800 – 5700 – 6400 – 7700 – 8200 de grame la termenul de 28 de săptămâni.

* Dacă femeia a fost supraponderală până la graviditate adaosul în greutate va avea un ritm lent: la termenul de 14 săptămâni gravida va adăuga 1 kg, ulterior la fiecare două săptămâni 1400 – 2300 – 2900 – 3400 – 3900 – 5000 – 5400 de grame la termenul de 28 de săptămâni.

Creșterea în greutate în cel de-al treilea trimestru de sarcină

Creșterea în greutate a gravidei, care se înregistrează după termenul de 28 de săptămâni, este determinată, în primul rând, de ritmul activ de creștere al fătului și placentei, de acumulare a lichidului amniotic și a lichidului interstițial. Se ia în considerație și faptul că deja la acest termen, scade semnificativ ritmul de activitate al viitoarei mămici. Tot acum, la gravide apare și tendința de subapreciere în legătură cu schimbările corporale și regimul alimentar. De multe ori, apar edemele și acumulările de grăsimi în exces. Cresc în volum și glandele mamare.

După termenul de 35 de săptămâni, scade ușor volumul lichidului amniotic și a celui interstițial, respectiv, gravida pierde în medie de la 2 până la 4 kg din masa corporală.

În general, începând cu termenul de 30 de săptămâni până la 40 de săptămâni, ritmul de creștere a masei corporale la fiecare două săptămâni arată în felul următor:

* În cazul gravidelor cu greutate normală - 9100 - 10000 – 10900 – 11800 – 12700 – 13600 de grame;

* În cazul gravidelor subponderale - 10200 – 1300 – 12500 – 13600 – 14500 – 15200 de grame;

* În cazul gravidelor supraponderale – 5900 – 6400 – 7300 – 7900 – 8600 – 9100 de grame.

Care este pericolul ce implică creșterea excesivă în greutate pentru gravidă și făt

Nu este vorba doar despre gravide, ci despre orice persoană pentru care kilogramele în plus reprezintă o presiune fizică enormă asupra organismului, care trebuie să se adapteze și să funcționeze la limita capacităților sale. În cazul unei persoane supraponderale, sunt afectate inima, articulațiile coloana vertebrală, plămânii. Aproape că toate organele interne nu primesc suficientă hrană și oxigen pentru că este nevoie de multă energie pentru a ”alimenta” țesutul adipos. Apar tulburări hormonale.

Pentru o gravidă, supraponderabilitatea este cu mult mai dramatică. În perioada de sarcină, ritmul de creștere al masei corporale este atât de alert încât organismul viitoarei mămici nu reușește să se adapteze. În rezultat, în cazul gravidelor supraponderale crește semnificativ riscul de a dezvolta diabet gestațional, deficiența cronică de oxigen a fătului (hipoxia), preeclampsia cu edem și hipertensiune – deosebit de periculoasă atât pentru mamă cât și pentru făt. Se deteriorează mai rapid cartilajele articulațiilor la nivelul șoldurilor, genunchi și gleznă, apare platfusul și durerile de spate. În cazul femeilor obeze, de multe ori, nașterea este însoțită de complicații – contracții slabe, trauma fătului, leziuni ale colului uterin și perineu. Plus la asta, gravidele supraponderale, deseori suferă de varice și hemoroizi. Totodată, această stare a mamei determină lactația insuficientă și chiar încetarea acesteia înainte de vreme.

Putem slăbi oare în timpul sarcinii

În primul trimestru de sarcină, unele femei pot chiar să și slăbească cu până la 2 kg. Acest lucru poate fi legat de noile preferințe culinare. De exemplu, o femeie care adora dulciurile, în timpul sarcinii acestea ar putea să o dezguste și să prefere în locul lor fructele sau chiar murăturile. Cel mai probabil, această schimbare va fi doar în folosul mamei dar și a fătului. Mai rău ar fi dacă brusc, gravida ar prefera să mănânce doar înghețată și chipsuri.

O altă cauză ce poate determina pierderea în greutate este toxicoza, care se poate menține până la termenul de 16 săptămâni de sarcină. Situația se complică în cazul în care gravida, chiar dacă simte că-i este foame, refuză să mănânce de frica grețurilor și a vomei. S-a demonstrat faptul că anume insuficiența de substanțe nutritive declanșează hipoglicemia și auto-otrăvirea organismului. Deci, toxicoza poate fi prevenită printr-o alimentație corectă și este tratată cu soluție de glucoză administrată intravenos.

O altă cauză ce determină pierderea în greutate – arsurile la stomac. De regulă, această problemă apare în trimestrul trei de sarcină, când uterul, care atinge deja dimensiuni mari, presează stomacul, iar hormonii acumulați în sânge modifică activitatea sistemului digestiv. Alimentele aruncate repetat din stomac în esofag, amestecate cu acidul clorhidric irită mucoasa, iar acest lucru generează arsuri puternice după fiecare masă. Aceste arsuri pot fi atât de puternice încât gravida refuză să mai mănânce chiar dacă îi este foame.

Și dacă este greu de calificat drept normă grețurile și arsurile la stomac, următoarea cauză ce determină scăderea în greutate anunță despre apropierea evenimentului mult așteptat - nașterea. Este vorba despre un declin fiziologic înregistrat cu aproximativ două săptămâni înainte de naștere. Lichidul interstițial acumulat în exces în corpul gravidei este eliminat prin rinichi pentru a reduce presiunea asupra inimii și plămânilor, dar și pentru a preveni leziunile canalului de naștere.

Este oare admisibilă dieta pentru slăbire în timpul sarcinii

Categoric – NU! Această tendință de a sfida legile naturii va provoca suferința micuțului și va genera un șir de patologii pentru viitoarea mămică. În articolul ”Cum se alimentează fătul în uterul mamei”, am relatat despre particularitățile placentei: toate substanțele necesare pentru dezvoltarea normală a fătului ajung la el direct din organismul mamei chiar dacă ea însăși suferă de insuficiența acestora. În primul rând este vorba despre calciu, fier, vitamine. În consecință, după naștere femeia pierde din masa osoasă, apare anemia, dinți cariați și boli parodontale, slăbește și cade părul, se stratifică unghiile, iar ochii își pierd luciul, pielea devine uscată și pot chiar apărea riduri pronunțate.

Dacă în timpul sarcinii femeia respectă recomandările medicului în ceea ce privește regimul alimentar sănătos, deja peste o lună de la naștere, masa ei corporală va fi, în medie, cu doar 3 kg mai mare decât cea pe care o avea înainte de graviditate. Și acestea vor dispărea în următorul trimestru dacă copilul va fi alimentat la sân.