Prevalența alergiei la proteinele din compoziția nucilor este de 2,2%, iar cea a arahidelor este de 1,3% și se clasează printre cele mai frecvent întâlnite alergii alimentare. Hipersensibilitatea la nuci și cea la arahide este deseori asociată cu manifestări alergice acute (imediate), fatale și non-fatale.

Alergia la arahide apare frecvent la vârste între de 6 - 24 luni și, spre diferență de alergia la proteinele laptelui de vacă sau din ou, doar 20% dintre micuții diagnosticați cu această afecțiune dezvoltă toleranță.

În cazul nuci, conform unui studiu realizat în Statele Unite, doar în rândul a 10% dintre copiii cu alergie la proteinele din arahide s-a instalat toleranța. La studiu au participat 278 de copii diagnosticați cu acest tip de afecțiune.

De aceea este foarte importantă excluderea totală din dietă a nucilor și arahidelor, inclusiv a alimentelor în a căror compoziție intră.

Citirea cu atenție a etichetelor este obligatorie pentru a identifica produsele care conțin urme de alergen alimentar, care pot declansa reacții adverse severe odată ingerate.

Lista completă cu denumirile nucilor care trebuie excluse din alimentație include: migdalele, jirul (fructele fagului), nucile braziliene, fructele de caju, castanele, alunele, fructele de Ginko biloba, alunele de pădure, fructele de Litchi (Lychee sau Lichee), nucile Macadamia, nucile Pecan, fisticul, fructele de Shea și nucile. Recent, în această listă au fost incluse nucile de cocos. Deși alergia la cocos este rară, se recomandă consultarea medicului înainte de includerea acestui aliment în dietă.

De asemenea, trebuie evitate: laptele de migdale, untul sau pasta de migdale, caju, untul și uleiul de arahide, uleiul de migdale și alte nuci, crema de Gianduja, marțipanul, extractele naturale de nuci, aromele artificiale sau naturale de nuci, nuga, ciocolata, semințele de floarea soarelui, cele din urmă putând să conțină urme de nuci și/sau arahide.

În cazul alergiilor la arahide, s-au constatat reacții alergice încrucișate față de lupin, o plantă leguminoasă, a cărui fruct (boabe) se consumă pentru conținutul bogat în proteine vegetale de calitate. Prin urmare, se va discuta cu alergologul/imunologul testarea toleranței la lupin, pentru a evita restricțiile dietetice inutile.

Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății recomandă continuarea alăptării până la împlinirea vârstei de 2 ani sau mai mult, în funcție de disponibilitatea mamei și dorința micuțului. Având în vedere că incidența cea mai mare a alergiei la arahide și nuci este în primii doi ani de viață, evitarea alimentelor care conțin acești alergeni se aplică și în cazul mamei.

Întreruperea alăptării nu constituie o metodă de prevenție a reacțiilor alergice adverse la acești alergeni alimentari, astfel copilul poate fi privat de factorii nutriționali unici prezenți în laptele matern!

Nucile și arahidele constituie o sursă dietetică majoră de acizi grași esențiali, fibre, magneziu, fosfor, mangan, vitamina E. Pentru a asigura copilului, dar și mamei care alăptează, un aport corespunzător al acestor nutrienți se recomandă sursele alternative cum sunt: variantele de pește cu un conținut bogat în acizi grași Omega-3 și redus de mercur (somon, păstrăv, macrou, ton, anșoa, sardine) în funcție de recomandările nutriționale specifice vârstei, uleiurile vegetale de calitate (ulei extra-virgin de măsline, ulei de canola), oul, avocado, soia, semințele de in (se va citi cu atenție eticheta să nu conțină urme de alergeni!).

Deși tratamentul termic presupune alterarea și modificarea structurilor proteice, iar în unele cazuri acestea nu mai sunt percepute de către organism drept periculoase (deci, nu implică reacții adverse), prepararea termică a alunelor și nucilor amplifică alerginicitatea proteinelor, prin urmare și reacțiile alergice pot fi mult mai severe.