În a treia zi de Paște, denumită și Marțea Albă, nu se spală, nu se calcă și nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu. În această perioadă, slujbele din biserici sunt deosebite de cele din restul anului.
Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade — una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului și de cea a Triodului) — vine de la cartea Penticostar, care se folosește în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Paște și Rusalii (50 de zile), arată lucrările teologice.
Aceasta perioadă se distinge prin luminozitate, prin frumusețe și prin bucurie și se reflectă în rânduieli cu totul specifice ce se săvârșesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este Lumină. Și bisericile se înveșmântează în alb, la fel sunt și veșmintele preoților. De aceea, aceasta perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările „Hristos a Înviat !'” și cântări de bucurie: „Veniți să ne luminăm popoare! Veniți să ne bucurăm de Învierea lui Hristos !'' În tot acest timp, creștinii ar trebui să se salute cu urarea „Hristos a Înviat !” și de la Înălțare, „Hristos S-a Înălțat !”, urmată de răspunsul „Adevărat a Înviat !” și „Adevărat S-a Înălțat !”.
Sărbătoarea ține până la Rusalii
Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după praznicul Sfintelor Paști și se termină în duminica următoare numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paști la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Săptămâna luminată stă sub semnul luminii și prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele „Veniți de luați lumină!'”.
Slujbe deosebite în biserici
În primele secole ale creștinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezați în noaptea de Paști, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii.
În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie și împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau „luminați", iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei „Săptămâna cea luminată".
Şi slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.
Dezlegări de dulce în zilele de miercuri și vineri
În popor există credinţa că în Săptămâna Luminată, prin Învierea Mântuitorului, Raiul se deschide tuturor până la Duminica Tomii. De aceea, se crede că în Săptămâna Luminată, denumită şi a Paştilor sau Albă – adică intervalul de timp dintre Înviere şi Duminica Tomii - cei care mor în această perioadă merg direct în Rai, uşile acestuia fiind larg deschise oricărui suflet.
“Oricine este primit, astfel, în Împărăţia Cerurilor, indiferent de ce păcate a săvârşit în viaţă, căci totul i se va ierta în această perioadă. Această credinţă e reflectată şi în datinile vechi bisericeşti conform cărora în ziua de Înviere se scot ”Uşile Împărăteşti” ale altarului din biserici şi se pun deoparte, unde stau pe toată perioada Săptămânii Luminate”, spun preoţii.
În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morți a Mântuitorului. Chiar și slujba înmormântării celor decedați în aceste zile, indiferent pentru cine ar fi săvârșită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort „Hristos a Înviat !".
O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri și vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harți". În aceste zile, în care în mod obișnuit este post, se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri.
