Ce se întâmplă cu apa de la robinetele din Moldova. Pot apărea urmări groaznice

Ce se întâmplă cu apa de la robinetele din Moldova. Pot apărea urmări groaznice

-
//
05.10.2016

Apa din apeductele din țară este poluată în proporţie de aproape 70 la sută. Sunt concluziile unui studiu realizat de Fundaţia "Est Europeană Moldova".

Ce se întâmplă cu apa de la robinetele din Moldova. Pot apărea urmări groaznice

Potrivit cercetătorilor, calitatea apei subterane a avut de suferit din cauza conductelor foarte vechi, dar şi a poluării mediului. Singura soluţie este tratarea apei conform tehnologiilor moderne, care nu pot fi aplicate din lipsă de bani. 

Potrivit studiului, apa din apeducte nu corespunde parametrilor fizico-chimici în proporţie de 69 la sută.

Autorii au descoperit cele mai multe neconformități la conţinutul de bor, sodiu, amoniu şi nivelul de duritate a apei.

Consumul de apă cu un nivel mai mic de duritate provoacă boli cardiovasculare, iar cel cu un nivel mai mare duce la probleme renale.

"În cazul durităţii mari ce avem: Înseamnă că sărurile sunt în exces şi favorizează diferite boli în organism cum ar fi apariţia pietrelor la rinichi", a precizat autorul studiului Rodica Eladi. 

De asemenea, în 44% dintre probele de apă investigate a fost depistat un conţinut ridicat de bacterii şi microbi.

Problema poate fi soluţionată cu ajutorul tehnologiilor moderne de tratare a apelor subterane. Savanţii de la Institutul de Chimie au elaborat, în ultimii ani mai multe metode, pe care autorităţile locale nu le pot aplica din lipsă de bani. Una dintre aceste tehnologii este diminuarea concentrației de sulf.

"În cadrul unui proiect realizat cu SUA am elaborat un catalizator pe bază de cărbune activ autohton, unde am impregnat nişte ioni de cupru şi evită stadiul de formare a sulfului coloidal. Am lucrat la această instalaţie pilot pentru Hânceşti şi a dat rezultate bune dar s-a redus la problema finanţării", a declarat directorul Institutului de Chimie, Tudor Lupaşcu.

Probele de apă au fost colectate din instituţii medicale, şcoli, grădiniţe, instituţii publice, dar și gospodării. Studiul a fost realizat în perioada iunie-septembrie, în 45 de localităţi.

Sursa: Publika.md