mamaplus

Patru greșeli ale părinților, când copilul răcește

-
//
04.12.2023

Sezonul răcelilor a început, iar copiii sunt cei mai expuși, sistemul lor imunitar fiind încă insuficient dezvoltat. Dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov, România, a explicat care sunt cele mai frecvente greșeli pe care părinții le fac atunci când copilul are o banală răceală, dar și care sunt semnele că lucrurile se agravează.

mamaplus

Febră, tuse, nas înfundat. Cele mai frecvente semne că copilul a contractat un virus. Ce e de făcut?

Ce trebuie să știe un părinte?

Mulți părinți sunt cuprinși de panică atunci când constată că a răcit copilul. Că strănută, îi curge nasul, ba mai și tușește. Un părinte care știe ce trebuie să facă încă dinainte ca bebelușul să se îmbolnăvească va ocoli aceste inconveniente. „Părinții trebuie să învețe ce au de făcut înainte ca acești copii să răcească. Adică, ei trebuie să fie cumva puși la punct cu principalele simptome, să știe care sunt semnale de alertă. Să știe când trebuie mers obligatoriu la medic, de urgență, chiar când trebuie mers la camera de gardă. Și ar trebui să știe ce e nevoie să aibă în casă. Și cum să acționeze”, explică dr. Sandra Alexiu.

1. Cer antibiotic când copilul are febră

Prima dintre greșelile pe care le fac părinții este aceea că obișnuiesc să ceară cu vehemență anumite medicamente, mai ales antibiotice: „Pentru că ei pun semnul egal între febră și antibiotic și este o greșeală. Antibioticul nu este un medicament care-ți scade febra. Antibioticul este un medicament care omoară un microb. Microbul respectiv ar putea să dea febră, ar putea să dea și alte simptome. Dar febra nu e dată doar de microbul respectiv pe care poți să-l omori cu antibiotic, ci și de altele, la care antibioticele n-au niciun efect”, avertizează medicul. În timp, antiobioticele administrate fără indicație medical duc la dezvoltarea rezistenței la antibiotice, lăsând corpul fără apărare.

2. Vin prea repede la medic

O a doua greșeală pe care o fac părinții este rapiditatea cu care vin la doctor, fără ca, mai întâi, să facă o manevră care să ajute copilul. „De exemplu, dacă ai un copil cu febră foarte mare – spre 40 de grade Celsius – primul lucru pe care trebuie să-l faci ca părinte este să-i scazi febra și apoi să iei legătura cu medicul. Nu să pui copilul în mașină și să pleci la medic. Pentru că, între timp, din cauza febrei, copilul poate să facă o convulsie în mașină, tu ești în față, el e în spate și atunci e o problemă”, atrage atenția dr. Alexiu.

Iar febra copilului poate fi scăzută cu medicamente contra acestui simptom pe care fiecare părinte trebuie să le aibă în casă. Cel mai cunoscut medicament contra febrei este paracetamolul, mai spune dr. Alexiu: „Există și antiinflamatoare de tipul ibuprofenului sau diclofenacului care sunt folosite. Unii mai folosesc și metamizolul, cu anumite restricții. Pot să pună și comprese reci pe zona care este foarte fierbinte. Pot să facă împachetări dacă copilul are peste 1 an.”

Atunci când copilul are febră, transpiră foarte mult și pierde multă apă. Prin urmare, apa pierdută trebuie înlocuită. „Așadar, copiii trebuie hidratați. Nu trebuie îndesați cu mâncare. Pentru că, la un moment dat, din pricina febrei, le este greață și s-ar putea să verse, ceea ce accentuează deshidratarea. Deci, trebuie să ai grijă să-l hidratezi, pentru că asta s-ar putea să ajute la scăderea febrei.”

Cel mai bun lichid pentru hidratare este apa. „În primul rând, îi dăm copilului apă. Dacă copilul nu vrea apă, nu vrea pentru că nu a fost obișnuit de mic să bea puțină apă. Dacă vrea neapărat lichide dulci, atunci putem să folosim un ceai, putem să folosim siropuri sau sucuri de fructe, dar cel mai bine ar fi să bea apă. Pentru că apa este cea care hidratează cel mai repede și cel mai eficient.”

3. Dau prea repede antitermic

O altă greșeală a părinților este aceea de a administra medicamente antitermice copilului la cel mai mic puseu de febră.

„Trebuie să înțelegem că febra este un mecanism de apărare. Febra este semnalul care cheamă armata la luptă. Prin urmare, nu o scădem imediat. O lăsăm să-și facă treaba. Deci, dacă febra nu este decât sub 38 de grade Celsius, nu ne repezim cu medicamente de febră, ci lăsăm sistemul imunitar să-și creeze anticorpi. 38 de grade Celsius este limita până la vârsta de 3 luni, iar restul vieții, peste 38,5 de grade Celsius. Până la 38-38,5 grade Celsius trebuie să lăsam febra să-și facă treaba, pentru că organismul uman este extrem de complex, are propria armată și ea trebuie lăsată să se mobilizeze”, recomandă medicul.

Iar pentru a măsura corect temperatura corporală avem nevoie ca în casă să existe un termometru special cu această destinație.

Așadar, scădem febra cu un antitermic de tipul paracetamolului – dacă febra este peste 38,5 de grade Celsius – și să hidratăm copilul. Medicul trebuie la rândul lui sunat și informat despre starea de sănătate a copilului și pentru a îndruma părintele: „Dacă medicul consideră că micuțul reprezintă o urgență, îl va vedea imediat, dacă nu e o urgență, poate temporiza până când consideră că trebuie văzut. E posibil deci să nu fie nevoie de medic în foarte multe cazuri de răceli obișnuite”, consideră dr. Sandra Alexiu.

4. Se sperie că nu trece tusea

Un alt simptom de răceală care-i sperie foarte tare pe părinți este tusea copilului. Din păcate, tusea apare repede și dispare foarte greu. Dar, și dacă dispare cu dificultate, tusea nu indică neapărat o afectare a plămânilor. „Foarte des, tusea apare din pricina mucozităților din nas. Acestea alunecă în spatele nasului, în fundul gâtului și copiii sunt iritați și tușesc mai degrabă ca să elimine secreția din gât, decât pentru că au ceva la plămâni. Tusea este un simptom care sperie, dar nu întotdeauna. Iată, un adult care e fumător, nu e speriat că tușește, deși acea tuse poate ascunde ceva mai rău. În schimb, atunci când vede la copil că nu mai trece tusea, un părinte se sperie după 2-3 zile”, observă medicul.

Ori, la un copil răcit tusea poate să țină și 2-3 săptămâni. „Dacă copilul tușește din pricina unor secreții din nas care nu se mai opresc pentru că – de exemplu are polipi – el va tuși doi ani, nu doar o săptămână două, trei. Trebuie mers pe cauza tusei și verificat”, adaugă doctorița.

Aceasta recomandă părinților să nu se grăbească să administreze copiilor siropuri de tuse. „Se greșește mult cu siropurile de tuse. Siropurile expectorante nu se dau decât după vârsta de 2-3 ani, când copilul poate să tușească, știe să tușească, învață să tușească. Altfel, se umple se secreții, se îneacă și poate să pățească altceva”.

În loc de siropuri de tuse, părinții sunt îndemnați să aibă în casă o pompiță cu care să desfunde nasul celor mici. „Bebelușului nu-i trebuie nici siropuri, nici pastile, nici alte minunății, decât atât – ca părintele să aibă în casă ceva de febră și pompa. Dar, e foarte greu să-i spui unui părinte: știți, nu trebuie să luați nimic decât pompa, serul fiziologic sau apa de mare. Ei vor întotdeauna mult mai mult, rețete cu multe medicamente, injecții”, constată medicul. Și încă ceva ce nu trebuie uitat este că, și cu doctor și fără doctor, o răceală nu trece mai repede de 7 zile.